Cronologia comunizării României și a represiunii
23 august: La ordinul Regelui Mihai I, Mareşalul Ion Antonescu este destituit din funcţia de Conducător al Statului şi arestat. România încetează alianţa cu Puterile Axei, precum şi acţiunile militare împotriva unităţilor sovietice. Se constituie Guvernul Constantin Sănătescu.
31 august 1944: Armata Roșie intră în București.
August-Octombrie 1944: Începutul protectoratului sovietic. Au loc primele arestări, mulți soldați și ofițeri sunt luați prizonieri și trimiși în URSS, au fost înregistrate multe abuzuri ale armatei de ocupație sovietice pe teritoriul țării. Peste 162.000 de militari români sunt luați prizonieri de către armata de ocupație imediat după 23 august. ”Militarii români au fost trataţi drept inamici de către presupuşii noi aliaţi, după care sovieticii au devastat, rechiziţionat, jefuit, violat şi ucis, creând un haos care să le permit ulterior să poată pretinde restabilirea ordinii.”, Regele Mihai I.
12 septembrie 1944: La Moscova se semnează Convenţia de armistiţiu.
2 decembrie 1944: La presiunea Moscovei, Constantin Sănătescu demisionează din funcția de premier, fiind înlocuit de generalul Nicolae Rădescu.
4-11 februarie: Se desfăşoară Conferința de la Yalta, în cadrul căreia este adoptată „Declaraţia asupra Europei eliberate” și s-a pus bazele Europei post-belice: divizarea Germaniei și permisiunea dată URSS de a-și extinde stăpânirea asupra Europei de Est
27 februarie: Andrei Vîşinski, aflat în vizită la Bucureşti, face presiuni pentru demiterea lui Nicolae Rădescu şi impunerea unui guvern FND (comunist).
6 martie: Se constituie guvernul pro-comunist condus de dr. Petru Groza la presiunea ocupantului sovietic. Este debutul procesului de lichidare a constituționalismului din România postbelică finalizat cu instaurarea democrației populare, în data de 30 decembrie 1947.
23 martie: Prin Legea nr. 187/23.03.1945 are loc ”reforma agrară”, care expropria proprietățile celor condamnați pentru crime de război, precum și toate proprietățile de peste 50 de hectare.
30 martie: Este promulgată Legea pentru purificarea administraţiilor de stat, care elimină din sistem funcţionarii moşteniţi din perioada antonesciană.
6-17 mai: 46 de demnitari ai regimului Antonescu sunt condamnaţi pentru crime de război.
8 mai: Acord semnat la Moscova între România și URSS pentru înființarea SOVROM-urilor, cu scopul oficial de a gestiona recuperarea datoriilor României față de Uniunea Sovietică stipulate în Covenția de armistițiu . În realitate, a fost un mecanism durabil de spoliere a economiei românești postbelice (1945-1956), „un capitol al tragediei noastre de astăzi, camuflat sub firma prieteniei «româno-sovietice» ” (Raport Onisifor Ghibu).
30 mai – 4 iunie: Are loc „procesul ziariştilor”, prin care o serie de jurnalişti cunoscuţi în perioada interbelică pentru viziunile lor de dreapta (Pamfil şeicaru, Stelian Popescu, Nichifor Crainic, Radu Gyr şi alţii) sunt condamnaţi la ani grei de închisoare.
27 iulie – 14 august: Se desfăşoară Conferința de la Potsdam. SUA şi Marea Britanie nu recunosc guvernul Groza.
20 august: Regele Mihai I declanşează „greva regală”, în urma refuzului anticonstituțional al premierului Groza de a demisiona.
8 noiembrie: Prima manifestație anticomunistă și de susținere a valorilor democrației liberale întruchipate de monarhia constituțională, reprimată în sânge de către autoritățile comuniste (13 morți și zeci de răniți). Au fost arestați aproximativ 1.100 tineri, primii deținuți politic, reținuți abuziv timp de 2 ani și folosiți ca ”monedă de schimb” în șantajul abdicării forțate a Regelui Mihai.
7 ianuarie: SUA şi Mare Britanie recunosc guvernul Groza. Se încheie „greva regală” la presiunea Aliaților.
7-20 mai: are loc „Procesul Marii Trădări Naţionale” intentat Mareşalului Ion Antonescu şi colaboratorilor săi.
1 iunie: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Constantin Z. Vasiliu şi Gheorghe Alexianu sunt executaţi la Jilava.
19 noiembrie: Se organizează alegeri parlamentare, în urma cărora Blocul Partidelor Democrate, însemnând PCdR, PSDR, Frontul Plugarilor, Partidul Naţional Liberal Tătărăscu, Uniunea Patrioţilor, PNŢ – Anton Alexandrescu şi Comitetul Democrat Evreiesc, obţine 378 de mandate de deputat, în vreme ce opoziţiei îi reveneau doar 36. ”Cea mai mare fraudă politică din istoria României între 1859 şi 1946”(Dinu C. Giurescu), alegeri prin care, oficial, comuniștii au obținut 69, 98% din voturi iar partidele partidele democratice sub 20%. În realitate, pe baza documentelor de arhivă, alianța partidele comuniste obținuseră 47% iar partidelor democratice (PNL, PNŢ, MNSZ sau PŢD-Lupu) le-a revenit o uşoară majoritate, ceea ce, în mod legitim, le-ar fi permis să formeze noul guvern. Una din mizele foarte importante al alegerilor din 1946 a fost modul reprezentării României la Conferinta de pace de la Paris (februarie 1947).
10 februarie: Se semnează Tratatul de Pace de la Paris. Sistemul de tratate de pace de la Paris care punea capăt Celui de-al Doilea Război Mondial, consfințea înrobirea României care va intra pentru aproape o jumătate de secol sub influența Moscovei. Conditiile sunt împovărătoare, cu despăgubiri de război de 1,3 miliarde dolari (calculate doar in baza Convenției de armistițiu din octombrie 1944 si a Tratatului), cu pierderile teritoriale stabilite in pactul Ribbentrop-Molotov, oficializând prezența trupelor sovietice pe teritoriul național, acestea din urmă devenind unul dintre cei mai importanți vectori în procesul de comunizare și sovietizare. “Evenimentul care s-a realizat la 10 februarie ar putea avea o influență tragică asupra viitorului lumii”, atrăgând atenția că “tratatele de la Paris nu sunt altceva decât preludiul unor alte catastrofe”. (James Byrnes, secretar de stat american 1945-1947).
14 iulie: Are loc arestarea pe aeroportul Tămădău a zece lideri ai PNŢ, între care: Ion Mihalache, Nicolae Penescu, Nicolae Carandino şi Ilie Lazăr. Cazul capătă amploare şi este clasat drept „act de trădare naţională” fiind folosit si ca pretext pentru scoaterea în afara legii a PNȚ și PNL.
29 iulie: PNŢ este scos în afara legii.
29 octombrie-4 noiembrie: Are loc procesul intentat liderilor PNŢ, în urma căruia atât Iuliu Maniu cât şi Ion Mihalache sunt condamnaţi la muncă silnică pe viaţă.
30 decembrie: In urma loviturii de stat prin care s-a forțat abdicarea Regelui Mihai, România devine Republică Populară, în urma proclamării acesteia de către Camera Deputaților. Ca și în cazul abdicării, nici cele mai elementare proceduri parlamentare n-au fost respectate, fără a se mai păstra aparența de legalitate, schimbarea formei de guvernământ fiind neconstituțională.
19 ianuarie: Are loc desfiinţarea barourilor de avocaţi.
21-23 februarie: Are loc fuziunea între PSDR şi PCR, luând astfel naştere Partidul Muncitoresc Român.
28 martie: Au loc alegeri pentru Marea Adunare Naţională, câştigate cu 93.2% de către Frontul Democraţiei Populare.
13 aprilie: Adoptarea primei constituții a României din perioada comunistă. Deși nu e menționat explicit, ea a abrogat Constituția Regatului României din 1938. Este prima constituţie a ţării care avea ca bază ideologia marxist – leninistă, fiind inspirată de modelul constituţiei sovietice din anul 1936.
11 iunie: Este adoptată „Legea nr. 119 pentru naţionalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere şi de transporturi”. 8894 de întreprinderi sunt trecute în proprietatea Statului.
30 august: Prin Decretul 221/1948 este înfiinţată Direcţia Generală a Securităţii Poporului.
28/29 octombrie: Noaptea arestării celor 6 episcopi greco-catolici si a 25 de canonici și înați prelați. În zilele următoare, au fost rechiziționate catedralele și reședințele episcopale și predate Bisericii Ortodoxe Române.
1 decembrie: La aniversarea a 30 de ani de Marea Unire, prin Decretul nr.358, se constată încetarea existenței Bisericii Greco-Catolice, îna urma operațiunii de ”unificare prin lichidare” cu Biserica Ortodoxă Română. Preoţii care se opun trecerii forţate la ortodoxie sunt arestaţi sau alungați din parohiile lor.
5-8 ianuarie: Se constituie, la Moscova, Consiliul Economic de Ajutor Reciproc, în replică la Planul Marshall.
23 ianuarie: Se înfiinţează Direcţia Generală a Miliției.
7 februarie: Este adoptat Decretul nr. 163/1949 privind înființarea Trupelor de Securitate.
2 martie: Este adoptat Decretul 84/1949, prin care toate proprietăţile de peste 50 ha urmau a fi confiscate. 2.972 de familii de mari proprietari sunt dislocaţi cu forţa şi li se stabileşte domiciliu forţat, în contextul procesului colectivizării.
3-5 martie: Are loc Plenara CC al PCR în urma căreia se declanşează procesul de colectivizare a agriculturii. Începe colectivizarea agriculturii şi, odată cu aceasta, arestarea ţăranilor care se opun înscrierii în colectiv.
25 mai: Consiliul de Miniştri hotărăşte construcţia Canalului Dunăre-Marea Neagră la care vor lucra un număr mare de deţinuţi politic. Lucrările au fost sistate în 1955 şi reluate abia în 1976.
6 decembrie: În penitenciarul Piteşti începe procesul de „reeducare” prin tortură. Aleksandr Soljenitzin spunea despre experimentul Pitești – cel mai mare și mai agresiv program de spălare a creierului prin tortură din Blocul de Est – ca este ”cea mai mare barbarie a lumii contemporane.” Scopul experimentului, conform principiilor leniniste în interpretarea PCR, a fost lepădarea convingerilor și ideilor politice și religioase a deținuților (studenți și tineri intelectuali), și în cele din urmă distrugerea personalității până la punctul obedienței absolute.
3 ianuarie: Este creat, printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniştri, sistemul internărilor administrative, care presupunea pedepse fără proces, între 12 şi 60 de luni pentru persoanele considerate periculoase pentru regim.
14 ianuarie: Prin Decretul Prezidiului MAN nr. 6/1950 sunt înfiinţate unităţile (ulterior colonii) de muncă „pentru reeducarea elementelor duşmănoase Republicii Populare Române”.
5/6 mai: În baza listei Ministerului de Interne, cu „toate elementele care au avut un rol în viaţa politică a ţării” și „foştii miniştri începând din anul 1918 până la 6 martie [1945] propuşi pentru arestare”, în noaptea dintre 5/6 mai, 90 de foşti demnitari sunt arestaţi. Dintre cei aproximativ 200 deţinuţi internaţi, 54 au „moştenit Sighetul”, dintre care trebuie amintiţi foştii premieri ai României (Iuliu Maniu şi Constantin Argetoianu), guvernatori ai Băncii Nationale (D. Burileanu, M. Manoilescu, T. Moşoiu, C. Tătăranu), academicieni (gemenii Alexandru şi Ion Lepădatu, din totalul membrilor Academiei Române, 24 au fost închişi la Sighet), generali şi amirali (H. Cihoski, G. Georgescu, I. Ilcuş, N. Păiş, M. Racoviţă, N. Samsonovici), prelaţi catolici (ep. V.Frenţiu, ep.I. Suciu, ep. A. Durcovici, ep. T.Chinezu, A. Maghiar, A. Boga) şi alţi poticieni, universitari, ziarişti, avocaţi.
20 august: Se stinge din viaţă, la Sighet, Constantin I. C. (Dinu) Brătianu.
29 martie: Direcţia Generală a Securităţii Poporului îşi schimbă denumirea în Direcţia Generală a Securităţii Statului.
18 iunie: Peste 40.000 de persoane din Banat şi Mehedinţi sunt mutate cu forţa şi li se stabileşte domiciliu forţat în Bărăgan, în contextul tensiunilor dintre Uniunea Sovietică şi Iugoslavia.
14 iulie: Se difuzează prima emisiune în limba română la Radio Europa Liberă.
15 august: Lotul fruntaşilor PNŢ (Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Victor Rădulescu-Pogoneanu, Ilie Lazăr, Nicolae Carandino) este transferat la Sighet.
10-17 septembrie: Are loc „procesul unui grup de spioni în slujba Vaticanului”, format din 10 prelaţi catolici (printer care episcopii Augustin Pacha, Iosif Schubert, Adalbert Boroș) , funcționari și politicieni au fost, acuzaţi de „trădare şi complot în slujba Vaticanului şi a centrului de spionaj italian”, au fost condamnați la pedepse desosebit de grele. Ca urmare a acestui process, Nunțiatura Apostolică a fost închisă și nunțiul papal a fost obligat să părăsească România.
28 ianuarie: Are loc o nouă reformă monetară.
2 iunie: Gheorghiu-Dej preia funcţia de Preşedinte al Consiliului de Miniştri.
24 septembrie: Este adoptată o nouă lege fundamentală, al cărei preambul sublinia ce dependenţa României de URSS.
27 septembrie: O nouă reformă administrativă reduce numărul regiunilor de la 28 la 18.
5 februarie: Se stinge din viaţă, la Sighet, Iuliu Maniu.
6 februarie: Se stinge din viaţă, la penitenciarul Sighet, Constantin Argetoianu.
7 februarie: Are loc autodizolvarea Frontului Plugarilor.
5 martie: Are loc decesul lui I. V. Stalin, eveniment ce se repercutează direct asupra întregului Bloc Socialist.
14 aprilie: După un proces de şase ani, Lucreţiu Pătrăşcanu este condamnat la moarte şi executat, în noaptea de 16 spre 17 aprilie, la închisoarea Jilava.
16 mai: Se stinge din viaţă, la Jilava, monseniorul Vladimir Ghika.
10 octombrie: începe procesul torţionarilor de la Piteşti în frunte cu Eugen Ţurcanu.
6 februarie: Se stinge din viaţă, la penitenciarul Sighet, Constantin Argetoianu.
14 februarie: Are loc atacul asupra Legației Republicii Populare Române la Berna, produs de către un grup de exilați români: Oliviu Beldeanu, Ion Chirilă, Dumitru Ochiu, Teodor Ciochină şi Stan Codrescu.
14 mai: Se semnează la Varşovia „Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală” (Tratatul de la Varşovia), în replică la Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). România, alături de Republica Populară Albaneză, Republica Populară Bulgară, Republica Democrată Germană, Republica Socialistă Cehoslovacă, Republica Populară Polonă‚ Republica Populară Ungară, este integrată într-un sistem politico-militar dominat de Uniunea Sovietică, sistem care îngloba forţele militare ale statelor socialiste.
1 octombrie: Plenara CC al PMR l-a ales pe Gheorghiu-Dej în funcţia de prim-secretar al partidului.
18 octombrie: Este arestat Gavril Vatamaniuc, conducători al grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Bucovinei.
14 decembrie: România devine ţară membră a Organizaţiei Naţiunilor Unite ONU.
25 februarie: La al XX-lea congres al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice Nikita Hrușciov citeşte un „Raport secret” în care condamnă excesele perioadei staliniste, momentul generând un adevărat cutremur în întregul bloc socialist..
23 octombrie – 4 noiembrie: Are loc Revoluţia din Ungaria, reprimată violent de către Armata Roşie, numărul deceselor ridicându-se la aproximativ 2500.
sfârşitul lunii octombrie: Pe fondul situaţiei de criză din Ungaria, în România apar manifestaţii de protest, iniţiate şi coordinate de studenţii din marile centre universitare: Cluj, Bucureşti, Timişoara, Târgu Mureş, Iaşi.
30 octombrie: Are loc o mare adunare a studenţilor la Timişoara în contextul Revoluţiei maghiare, soldată cu anchetarea a peste 2000 de studenţi şi condamnarea organizatorilor (Caius Muţiu, Teodor Stanca, Aurel Baghiu, Aurelian Păuna, Ladislau Nagy).
15-16 noiembrie: La Cluj sunt arestaţi mai mulţi studenţi si universitari în frunte cu Raul Volcinschi.
22 noiembrie: Este arestat Paul Goma pentru „agitaţie publică” – tentativă de organizare a unei greve de susţinere a studenţilor arestaţi, fiind condamnat la 2 ani închisoare corecţională.
19 iulie: Este împuşcat Leon Şuşman, liderul unuia dintre cele mai importante grupuri ale rezistenţei anticomuniste româneşti.
2 august: Sunt condamnaţi la moarte Ion Chiujdea, Laurian şi Gheorghe Haşu, Victor Metea şi Jean Pop, membri ai grupului de rezistenţă anticomunistă din Munţii Făgăraş, condus de Ion Gavrilă-Ogoranu.
7 decembrie: Sunt arestaţi Iosif Capotă şi Alexandru Dejeu, conducători ai unui grup de rezistenţă anticomunistă din Munţii Apuseni, ulterior condamnaţi la moarte şi executaţi la penitenciarul Gherla.
7 ianuarie: Moare Petru Groza, preşedinte al Prezidiului MAN, înlocuit în funcţie de Ion Gheorghe Maurer.
23 ianuarie: Se stinge din viaţă, în penitenciarul Râmnicu Sărat, generalul Constantin Pantazi, ministru de război (1942-1944).
1/2 februarie: Sunt ucişi Teodor şi Avisalon Şuşman, membri ai grupului de Rezistenţă din Munţii Apuseni.
20-24 mai: La consfătuirea CAER de la Moscova se anunţă retragerea trupelor sovietice de pe teritoriul României. Concomitent cu acest eveniment se declanșează nu nou val de arestări și de înăsprirea ale condițiilor din penitenciare pentru ca regimul să se asigure că deţine controlul şi fără trupele sovietice. Multe dintre arestări și condamnări au caracter preventiv fiind închiși din nou cei care executat primii ani închisoare incepând cu anii 1948/1949, cu scopul de a nu se repeta în Romania ceea ce s-a întâmplat în Revoluția din octombrie 1956 din Ungaria.
14 iunie: Are loc rebeliunea deţinuţilor politic închişi la Gherla împotriva regimului de exterminare și tortură sălbatică practicată de administrația închisorii condusă de torționarul Petre Goiciu.
29 iulie: Este executat Vasile Motrescu, luptător anticomunist din Munţii Bucovinei.
4 august: Membrii grupării spirituale Rugul Aprins, de la Mănăstirea Sf. Antim din Bucureşti, sunt arestaţi. Printre ei se găsesc preoţii Dumitru Stăniloae, Benedict Ghiuş, Andrei Scrima, Arsenie Papacioc, Bartolomeu Anania precum şi scriitorul Vasile Voiculescu.
11 decembrie: Constantin Noica este arestat de autorităţile comuniste, pentru organizarea întrunirilor de discuţii filosofice de la Câmpulung, precum şi pentru tipărirea și difuzarea în afara graniţelor a volumului „Povestiri despre om”.
18 iulie: Sunt executaţi Petre şi Toma Arnăuţoiu, conducătorii grupului de rezistenţă „Haiducii Muscelului”.
28 octombrie: Intră în vigoare Decretul 410/1959, privind situaţia mănăstirilor din ţară. Acesta a dus la închiderea a 92 mănăstiri şi alungarea a peste 4700 de călugări, conform date parțiale din documente ale Securității din anul 1960.
13 februarie: Se stinge din viaţă, la Penitenciarul din Râmnicu Sărat, Mihail Romniceanu.
18 februarie: A fost executat Oliviu Beldeanu, personajul central al atacului asupra legaţiei RPR din Elveţia produs la 14 februarie 1955.
29 mai: Lt. colonelul Gheorghe Arsenescu, lider al grupului de rezistenţă din Munţii Făgăraş este executat la Jilava.
24 februarie: Se deschide procesul lotului Noica-Pillat.
27 decembrie: O nouă reorganizare administrativă reduce numărul regiunilor la 16.
6 mai: Se stinge din viaţă poetul şi filosoful Lucian Blaga.
13 august: Începe construcţia Zidului Berlinului, menit să marcheze separaţia teritorială între Republica Federală Germania şi Republica Democrată Germană.
30 noiembrie: În cadrul Plenarei CC al PMR, Gheorghiu-Dej îi acuză pe Ana Pauker şi Teohari Georgescu de abuzurile comise în timpul colectivizării (80.000 de ţărani arestaţi şi 30.000 implicaţi în procese publice).
10 martie: Se stinge din viaţă, la penitenciarul Văcăreşti, urmare a tratamentului la care a fost supus în penitenciarul din Râmnicu Sărat, Victor Rădulescu-Pogoneanu.
23-25 aprilie: La Plenara CC al PMR se anunţă încheierea procesului de colectivizare a agriculturii. Două zile mai târziu, la 27 aprilie, Gheorghiu-Dej anunţă în plenul MAN colectivizarea a 96% din suprafaţa arabilă a ţării.
27 iunie: Se stinge din viaţă, la Văcăreşti, Aurelian Bentoiu, fost ministru al Justiţiei.
27 septembrie: Prin Decretul 772 sunt graţiaţi 1540 deţinuţi politic.
3 ianuarie: Prin Decretul 5 sunt graţiaţi 2543 deţinuţi politic.
5 februarie: Se stinge din viaţă, la Penitenciarul din Râmnicu Sărat, Ion Mihalache.
27 iulie: Fostul Ministru de Finanţe, Vasile Luca, moare în detenţie la Aiud.
15-22 aprilie: La Plenara lărgită a CC al PMR este adoptată: Declaraţia cu privire la poziţia Partidului Muncitoresc Român în problemele mişcării comuniste şi muncitoreşti internaţionale.
16 iunie: Sunt graţiaţi 3467 deţinuţi politic.
24 iulie: Sunt graţiaţi 3244 deţinuţi politic. România nu mai are, oficial, deţinuţi politic.
22 martie: În urma Plenarei CC al PMR, Nicolae Ceauşescu este ales prim secretar al PMR, iar Chivu Stoica este desemnat preşedinte al Consiliului de Stat
19-24 iulie: Are loc Congresul al IX al PCR. Denumirea partidului se schimbă din PMR în PCR. Nicolae Ceauşescu este ales secretar general al PCR
21 august: Marea Adunare Naţională adoptă o nouă Constituţie. Este proclamată Republica Socialistă România.
1 octombrie: Intră în vigoare Decretul 770/1966, pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii. Concomitent este adoptată o legislaţie restrictivă în privinţa acordării divorţului.
16 februarie: Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România. se revine la organizarea administrativ tradiţională, pe judeţe. România cuprindea 39 de judeţe, 2706 comune, 47 (inclusiv Bucureşti şi Constanţa) de municipii şi 189 de oraşe.
3 aprilie: Prin Decretul 295 se înfiinţează Consiliul Securităţii Statului.
18 mai: Are loc vizita oficială a lui Charles de Gaulle la Bucureşti.
20-21 august: Forțe militare ale Tratatului de la Varşovia (Uniunea Sovietică, RDG, Polonia, Ungaria și Bulgaria) au invadat Cehoslovacia.
21 august: La Bucureşti se organizează un miting de protest împotriva invadării Cehoslovaciei. Nicolae Ceauşescu condamnă cu fermitate intervenţia armată a ţărilor din Tratatul de la Varşovia.
4 septembrie: Se reînfiinţează gărzile patriotice.
25 octombrie: Se înfiinţează Frontul Unităţii Socialiste.
15 noiembrie: Este adoptată Legea nr. 33/1968 privind pregătirea tineretului pentru apărarea patriei.
28 iulie: Disidentul Vasile Paraschiv a fost arestat pentru prima dată, fiind internat cu forța la Spitalul de psihiatrie de la Urlați.
2-3 august: Are loc vizita preşedintelui SUA, Richard Nixon, în România.
28 mai: Se stinge din viaţă, la Bucureşti, cardinalul Iuliu Hossu.
15 iulie: Se constituie Comisia centrală pentru sistematizarea localităţilor rurale şi urbane.
13-27 octombrie: Cuplul Ceauşescu vizitează pentru prima dată SUA, la invitaţia lui Richard Nixon.
6 iulie: În şedinţa C.Ex. al CC al PCR sunt adoptate Propunerile de măsuri pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist-leninistă a membrilor de partid, a tuturor oamenilor muncii, cunoscute ca Tezele din iulie, ce inaugurează o „minirevoluţie culturală” după model chinez.
3-5 noiembrie: În cadrul Plenarei CC al PCR este adoptat programul ideologic al partidului, bazat pe Tezele din iulie, ceea pune capăt perioadei scurte de liberalizare de după 1965.
17 decembrie: MAN adoptă Legea nr.23/1971 privind apărarea secretului de stat în Republica Socialistă România, Legea nr.24/1971 privind cetăţenia română, prin care cetăţenii erau obligaţi să-şi declare legăturile şi convorbirile cu străinii şi, respectiv, pierderea cetăţeniei pentru „cel care, rupându-se de ţara, îşi încalcă îndatorirea de fidelitate faţă de patrie, trădează interesele poporului, acţionează împotriva unităţii, suveranităţii şi independenţei statului sau săvârşeşte orice alte acte duşmănoase sau de natura a ştirbi bunul renume al României”.
23 septembrie: Are loc premiera piesei „Revizorul” la Teatrul „Bulandra”, regia Lucian Pintilie. După doar 3 reprezentaţii piesa este interzisă, iar Liviu Ciulei, directorul teatrului, este demis.
28 decembrie: Este adoptată Legea nr.14/1972 privind organizarea apărării naţionale a Republicii Socialiste România.
1 decembrie: Este adoptată Legea nr. 58/1974 privind sistematizarea teritoriului şi localităţilor urbane şi rurale.
29 octombrie: Este adoptată Legea nr.57/1974 retribuirii după cantitatea şi calitatea muncii.
25-28 noiembrie: Se desfăşoară lucrările Congresului al XI-lea al PCR, în cadrul căruia este adoptat Programul Partidului Comunist Român de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate şi înaintare a României spre comunism.
3-18 iulie: Au loc grave inundaţii în România, ce duc la instituirea stării de necesitate.
1 august: România semnează, alături de alte 34 de state, Actul final al Conferinţei de la Helsinki, ce pune accent pe respectarea drepturilor omului.
10 decembrie: Se constituie, la nivel central, Organizația Șoimii Patriei. Aceasta avea rolul de a contribui la „educarea moral-civică a copiilor, în spiritul umanismului, al dragostei și respectului față de patrie și popor, față de Partidul Comunist Român”.
28 ianuarie: Paul Goma distribuie mai multor diplomaţi din Bucureşti o scrisoare deschisă de adeziune la «Carta 77».
4 martie: Are loc un cutremur având o magnitudine de 7,2 grade, în urma căruia 1570 de persoane au murit şi alte 11.300 au fost rănite. Peste 30 de clădiri şi blocuri mari din capitală s-au prăbuşit în timpul seismului. Mai mult de 35.000 de locuinţe au fost devastate.
22 martie: Nicolae Ceauşescu a decis „refacerea urbanistică” a Bucureştiului.
1-3 august: Minerii din Valea Jiului se revoltă din cauza condiţiilor extrem de dificile în care sunt nevoiţi să lucreze, a interzicerii cumulării salariului cu pensia de invaliditate, precum şi a creşterii pragului de pensionare de la 50 la 52 de ani.
februarie: Vasile Paraschiv Paris susține, la Paris, o conferință de presă în problema folosirii psihiatriei în România ca armă de represiune politică.
24 iulie 1978: Ion Mihai Pacepa, șef adjunct al Departamentului de Informații Externe, ajuns la Ambasada SUA din Bonn, cere azil politic.
10 martie: Se formează Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR). Membrii sindicatului în frunte cu Ionel Cană au fost arestați și anchetați. Vasile Paraschiv, unul dintre membri, este internat forţat într-un spital psihiatric.
10 martie: În urma susţinerii mai multor Cuvinte către tineri, în care ataca regimul comunist pentru ateism şi demolarea unor biserici din Bucureşti, dar şi pentru implicarea sa în SLOMR, Pr. Gheorghe Calciu-Dumitreasa este arestat şi, ulterior, condamnat la 10 ani de închisoare.
25 iulie: Este adoptat Decretul nr. 277/1979 privind unele măsuri pentru raţionalizarea consumului de carburanţi şi gospodărirea economicoasă a parcului de autovehicule.
19-23 noiembrie: Se desfăşoară lucrările Congresului al XII-lea al PCR. În cadrul acestuia Constantin Pârvulescu, fost ilegalist, a luat cuvântul, criticând dur pretenţia lui Ceauşescu de a fi reales în funcţia de Preşedinte al Ţării, precum şi exacerbarea cultului personalităţii acestuia. Constantin Pârvulescu a fost catalogat drept trădător şi pro-sovietic, destituit din funcţie şi ulterior arestat la domiciliu.
1980
28 martie: Nicolae Ceauşescu este ales pentru a treia oară în funcţia de Preşedinte al RSR.
16 mai: Scriitorul Marin Preda moare subit la casa de creaţie de la Mogoşoaia.
17 septembrie: În Polonia ia fiinţă federaţia sindicală „Solidaritatea”.
14 octombrie: Este adoptat Decretul nr.313/1980 privind asistenţa bolnavilor psihici periculoşi.
28 iulie: În timp ce se îndrepta spre garajul locuinţei sale din Munchen, Emil Georgescu, realizator de emisiuni de la Radio Europa Liberă, a fost înjunghiat de doi francezi angajaţi de Securitate.
19 octombrie: Începe revolta minerilor din Motru, care contestă condiţiile dificile de lucru şi înfometarea. Protestul este oprit în câteva ore, după intervenţia în forţă a autorităţilor.
22 mai: În presa franceză izbucneşte „afacerea Tănase”.
14 iulie: Ziarul oficial al Partidului, Scânteia, publica „Programul de alimentaţie ştiinţifică a populaţiei”. Majoritatea produselor alimentare de bază sunt distribuite raţionalizat.
28 martie: Este adoptat Decretul nr.98/1983 privind regimul aparatelor de multiplicat, materialelor necesare reproducerii scrierilor şi al maşinilor de scris, conform căruia „persoanele care, datorita antecedentelor penale sau comportării lor, prezintă pericol pentru ordinea publica ori securitatea statului nu pot fi autorizate sa deţină maşini de scris”.
28 martie: Este adoptat Decretul nr.94/1983 cu privire la declararea animalelor, înstrăinarea şi tăierea bovinelor şi cabalinelor, prin care se interzice crescătorilor de animale sacrificarea acestora pentru consum.
3 august: Se desfăşoară Conferinţa de la Mangalia, consacrată „problemelor muncii de organizare şi politico-educative”, în cadrul căreia Nicolae Ceauşescu reiterează Tezele din iulie 1971, criticând totodată filmul artistic „Faleze de nisip” în regia lui Dan Piţa.
27 ianuarie: Dumitru Iuga, fondatorul „Mişcării pentru libertate şi dreptate socială din România” (MLDSR), este condamnat de Tribunalul Militar la 12 ani închisoare, degradarea militară şi interzicerea unor drepturi, pentru infracţiunea de complot.
27 mai: Se inaugurează Canalul Dunăre – Marea Neagră, reînceput în 1973. La inaugurare era încadrat al treilea cel mai lung canal de navigaţie din lume.
25 iunie: Soţii Ceauşescu inaugurează fundaţia clădirii Casei Poporului şi bulevardul „Victoria Socialismului”.
28 iunie: Nicolae Ceauşescu este reales în funcţia de Preşedinte al RSR.
9 ianuarie: se hotărăşte demolarea ansamblului mănăstiresc Văcăreşti.
7 octombrie: Începe mutarea prin translaţie a bisericii Mihai Vodă din Bucureşti.
26 decembrie: Este adoptat Decretul nr. 411 din 1985 privind modificarea articolului 2 din Decretul nr. 770/1966 pentru reglementarea întreruperii cursului sarcinii, legislaţia privind limitarea avortului devenind astfel mult mai restrictivă decât în anii anteriori.
21 septembrie: Inginerul Gheorghe Ursu este arestat. În urma tratamentelor inumane la care a fost supus în arestul Securităţii de la Rahova, acesta a decedat.
7 mai: Mircea Eliade, aflat în exil, încetează din viaţă la Chicago.
27 noiembrie: Este demolată biserica Doamna Oltea din Bucureşti.
***noiembrie: Izbucnesc local incidente, proteste, în centre industriale importante, cum ar fi Turda şi Cluj.
2-15 decembrie: Are loc demolarea mănăstirii Văcăreşti.
16 februarie: Are loc greva de la atelierele Nicolina din Iaşi.
19-20 iunie: Este demolată biserica Sfânta Vineri din Bucureşti.
26 august: Este demolată biserica Sfântul Spiridon Vechi din Bucureşti.
7-9 octombrie: Sunt demolate bisericile Sfânta Treime Dudeşti şi Bradu Staicu din Bucureşti.
15 noiembrie: Pe fondul înrăutăţirii condiţiilor de trai, izbucneşte revolta muncitorilor de la uzinele Tractorul şi Steagul Roşu din Braşov.
19 noiembrie: Doina Cornea şi fiul ei, Leontin Iuhas, sunt arestaţi pentru distribuirea de manifeste de solidarizare cu muncitorii braşoveni.
12 decembrie: Radu Filipescu este arestat, anchetat, maltratat pentru difuzarea de manifeste prin care solicită organizarea unui referendum.
24 decembrie: Gabriel Andreescu este arestat sub acuzaţia de „trădare”, pentru difuzarea de manifeste cu caracter anticomunist.
30 august: Poeta Ana Blandiana pierde dreptul de publicare în urma apariţiei unei cărţi pentru copii în care îl parodiază pe Nicolae Ceauşescu.
octombrie: Se organizează la Bruxelles operaţiunea „Villages Roumains”.
26 ianuarie: Sunt arestaţi ziariştii Petre Mihai Băcanu, Mihai Creangă şi Anton Uncu.
2 martie: Liviu Babeş îşi dă foc în semn de protest pe pârtia de schi din Braşov.
11 martie: Posturile de radio BBC și Europa Liberă difuzează scrisoarea întocmită de şase membri marcanți ai Partidului Comunist Român: Gheorghe Apostol, Alexandru Bârlădeanu, Corneliu Mănescu, Grigore Răceanu, Constantin Pârvulescu și Silviu Brucan, în care denunţă erorile administraţiei Ceauşescu.
13 martie: Diplomatul Mircea Răceanu este condamnat la moarte.
9 noiembrie: Căderea zidului Berlinului.
10 noiembrie: Înlocuirea lui Todor Jivkov în Bulgaria.
17 noiembrie: Are loc „revoluţia de catifea în Cehoslovacia”.
20-24 noiembrie: Se desfăşoară lucrările Congresului al XIV-lea al PCR.
14 decembrie: Are loc o adunare în Piaţa Unirii din Iaşi, reprimată de Securitate.
15 decembrie: la Timişoara izbucnesc primele manifestaţii anti-regim. Protestele iau amploare şi, în termen de câteva zile, îmbracă forma unei revolte de masă. Forţele de ordine intervin brutal, deschizând focul asupra demonstranţilor.
22 decembrie: Ceauşescu părăseşte sediul CC al PCR cu elicopterul. Se creează un vid de putere, pe fondul căruia au loc acţiuni violente necontrolate.
25 decembrie: Nicolae şi Elena Ceauşescu sunt condamnaţi la moarte și sunt executați, în urma unui proces – fulger, in stil stalinist.
