Istoric AFDPR

“Adevărul şi mărturia despre trecut sunt o misiune grea, dar esenţială, într-o lume amnezică, interesată ca generaţiile viitoare să nu cunoască acest trecut, să şi-l imagineze în alt chip decât a fost în realitate, lăsându-se amăgite încă o dată. Avem datoria să-i ferim pe tineri de această minciună mortală care a fost comunismul!” Ticu Dumitrescu, 2007

Asociația Foștilor Deținuți Politic și Victime ale Dictaturii din România, intrată în istoria recentă sub denumirea prescurtată de AFDPR, este asociaţia foştilor deţinuţi politic anticomunişti, a deportaţilor, a prizonierilor de război, a celor care au suferit o formă de represiune din motive politice și a urmaşilor acestora. AFDPR a fost prima organizație neguvernamentală înființată în România postcomunistă, constituită în 2 ianuarie 1990 şi legalizată prin hotarârea judecătorească nr. 7/PJ/13 ianuarie 1990 a Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti.

Procesul-verbal de constituire a fost semnat de cei trei membri fondatori, foști deținuți politic: Constatintin Lăţea, ofiţer superior, Radu Ciuceanu, profesor arheolog și Eugen Ciobanu, avocat, în prezent decedați. Conform documentelor de constituire și a Statutului, scopurile asociației vizează, în principal, următoarele:

continuarea luptei contra comunismului şi a oricăror forme totalitare;
apărarea drepturilor şi intereselor legitime de ordin spiritual şi material ale membrilor săi şi propuneri de legiferare în conformitate cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului;
restabilirea adevărului istoric despre crimele săvârşite de comunişti pe aceste meleaguri;
formarea şi cultivarea unor înalte conştiinţe civice;
accesul la cercetarea arhivelor fostei Securităţi şi desconspirarea persoanelor care au făcut poliţie politică;
cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa în lupta contra comunismului, prin înfiinţarea de cimitire, ridicare de monumente, de troiţe, sau aşezarea de plăci comemorative.

AFDPR este singura asocație cu acest scop din România, având 42 de filiale, în fiecare judeţ, inclusiv în Municipiul Bucureşti. În general, activitatea filialelor AFDPR este asigurată prin voluntariat, acestea neavând personal angajat, motivat de faptul că unica sursă de venit o reprezintă cotizaţiile membrilor.

De la înființare pâna în prezent, AFDPR a fost condusă de următorii președinți: în perioada 1990-2008 de către Constatin Grigore Dumitrescu (Ticu Dumitrescu), în perioada 2009-2021 de către Octav Bjoza, în perioada 2021-prezent de către Sergiu-George Rizescu.

Ticu Dumitrescu (1928-2008)

Octav Bjoza (1938- )

Sergiu Rizescu (1932 - )

Principalele realizări ale AFDPR în cei 33 de ani de activitate:

inițierea, elaborarea și crearea tuturor conditiilor politice pentru adoptarea DECRETULUI-LEGE nr.118 din 30 martie 1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurata cu incepere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate in strainatate ori constituite in prizonieri;
La inițiativa lui Ticu Dumitrescu a fost fondată Uniunea Internațională a Foștilor Deținuți Politici (Inter-Asso) al cărei preșendinte a fost între anii 1991-1999, organizație internațională care reunește 12 organizații naționale ale victimelor comunismului din Europa.
Împreună cu PNTCD, condus de Corneliu Coposu, a inițiat în iunie 1990 coagularea forțelor politice și civice anticomuniste, cunoscută ulterior sub numele Convenția Democratică din România, alianță politică care a câștigat alegerile locale, parlamentare și prezidențiale din anul 1996.

„Dacă ea ( ”Legea Ticu” n.n) ar fi fost realizată aşa cum îşi dorea Ticu Dumitrescu, probabil că astăzi trăiam într-o ţară mai bună.”

Datorită eforturile tenace ale inițiatorul ei, senatorul Ticu Dumitrescu, a fost adoptată LEGEA nr.187 din 7 decembrie 1999 privind accesul la propriul dosar şi deconspirarea securităţii ca poliţie politică, lege adoptată într-o variantă foarte diferită de cea propusă de inițiator. Prin ”Legea Ticu” a a fost înființat CNSAS, instituție a cărei conducere i-a fost refuzată in anul 2006, unde a ramăs ca membru in Colegiu până in anul 2008.
Întreaga activitate a AFDPR, atât la nivel central cât și la nivelul filialelor, se axează pe cunoaşterea adevărului despre crimele săvârşite de comunişti în România, astfel:

membrii AFDPR au depus mărturii în cele peste 200 de episoade ale „Memorialului durerii”, realizate de TVR, prin inegalabila doamnă Lucia Hossu Longin, toate acestea fiind depuse şi la Washington, Strasbourg şi Bruxelles;
cercetători, istorici şi jurnalişti au înregistrat zeci de mii de ore de istorie orală;
membrii AFDPR au scris peste 2000 de volume de memorialistică, toate acestea aducând la acelaşi numitor comun, moartea prin tortură, bătăi, înfometare, munci silnice şi lipsirea de minime condiţii de igienă şi asistenţă medical;
AFDPR a organizat de-a lungul anilor sute de simpozioane şi lansări de carte;
AFDPR, atât la nivel central, cât şi la nivelul filialelor, a organizat numeroase lansări de carte şi simpozioane interne şi internaţionale pe tema ”Crimele săvârşite de comunişti împotriva poporului roman”. Dintre acestea, se evidențiază Simpozionul Internaţional organizat de Fundaţia „Memoria” Argeş, prin Prof.Univ.Dr. Ilie Popa, ajuns la a XX-a ediţie;
membrii AFDPR au susţinut numeroase conferinţe la şcolile de vară organizate de IICCMER şi Fundaţia „Academia Civică”;
a devenit tradiţională participarea anuală a Preşedintelui AFDPR, Octav Bjoza, la simpozioanele organizate la Chişinău şi Mereni, cu ocazia împlinirii unor ani de la marile deportări ale românilor basarabeni în Siberia;
cu sprijinul parţial al statului român, dar şi cu fonduri europene, AFDPR a contribuit la realizarea celui mai important centru de studiere a totalitarismului comunist din zona europeană, „Memorialul Sighet”, ai cărui ctitori au fost Romulus Rusan, Ana Blandiana şi mai apoi, Ioana Boca. În februarie 2018, în cadrul unei manifestări care a avut loc la Plovdiv în Bulgaria, „Memorialul Sighet” a fost declarat Sit de importanţă europeană, România primind o înaltă distincţie, prin intermediul doamnei Ana Blandiana;

AFDPR, atât la nivelul filialelor judeţene, cât şi în București, a susţinut nenumărate conferinţe în faţa elevilor şi studenţilor, având ca temă lupta şi suferinţa foştilor deţinuţi politici şi deportaţi. Octav Bjoza, a susţinut peste 200 de conferinţe în ţară şi străinătate, în fața a cel puțin 13.000 de elevi, studenţi și profesori;
AFDPR a finanțat și a participat la numeroase exhumări de schelete ale unor foşti deţinuţi politici, alături de reprezentanţii ai IICCMER, ai Parchetului Militar şi ai Institutului de Medicină Legală;

de-a lungul timpului, AFDPR a finanțat integral sau parțial edificarea mai multor monumente de comemorare a eroilor anticomuniști, după cum urmează:

în anul 1993 a fost sfinţit Mausoleul ridicat pe Râpa Robilor de la Aiud, proiectat, finanţat şi construit prin grija membrilor AFDPR;
cu sprijinul statului român, AFDPR a realizat cel mai impunător monument din Europa comunizată, la data de 30 mai 2016, denumit „Aripi”, autorul acestuia fiind maestrul Mihai Buculei. Cele trei aripi reprezintă Sfânta Treime şi înălţarea către Cer a sufletelor luptătorilor căzuţi în rezistenţa anticomunistă şi în temniţele şi lagărele de exterminare. Movila pe care se ridică aripile reprezintă mormântul imaginar al zecilor de mii de morminte necunoscute;
in anul 2000, la inițiativa și prin contribuția exclusive a AFDPR Constanța, a fost dezvelit monumentul memorial de la Poarta Albă, monument dedicat deţinuţilor politic care au muncit la Canalul Dunăre-Marea Neagră în perioada 1950-1953. In același areal, în iunie 2023 a fost inaugurat un muzeu memorial in aer liber;
in fiecare județ, prin contribuția filialelor AFDPR, au fost edificate monumente sau plăci memoriale în onoarea foștilor deținuților politic și a martirilor de conștință;

Monumentul Aripi

Monumentul Aiud

Monumentul de la Poarta Alba

la inițiativa senatorului liberal Puiu Hașotti, AFDPR a susținut demersul legislativ care a devenit Legea nr. 247/2011 pentru declararea zilei de 9 martie Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din Perioada 1944 – 1989. În fiecare an, la data de 9 martie, la nivelul întregii țări, la monumentele şi troiţele ridicate de asociație, au loc slujbe religioase de pomenire a luptătorilor din rezistenţa anticomunistă căzuţi în confruntările directe cu trupele de securitate sau morţi în temniţele şi lagărele de exterminare;

ca o recunoaștere publică a activității sale, AFDPR a fost decorată de Regele Mihai I al României, cu decoraţia „NIHIL SINE DEO” (2013), de Preşedintele României, Klaus Werner Johannis, cu decoraţia „Steaua României în grad de cavaler” (2014), precum și de Patriarhul României, Preafericitul Daniel, cu decoraţia „Crucea Patriarhală” (2017).

aceste realizări și demersuri ale AFDPR au fundamentat inițiativa Guvernului României de a declara asociația ca fiind de utilitate publică, prin HG nr.102/2020.

la finalul unui demers îndelung și susținut, la inițiativa și prin implicarea în redactarea propunerii legislative, AFDPR a reușit, cu susținerea deputaților Slavoliub Adnagi, Victor Ovidiu Ganț și Silviu Vexler, să întrunească consensul parlamentar necesar pentru adoptarea Legii nr.232/2020 prin care se acordă unele drepturi urmasilor detinuților politici și altor categorii de persecutați pe motive politice de către regimul comunist.