Monumetul de la Jilava
Primul semn modest, dar încărcat de semnificații, a fost ridicat l ngă zidurile temniței Jilava, în Valea Piersicilor (1990 de AFDPR), în locul unde tiranii roșii îi executau pe cei care se opuneau comunismului. Jilava (Fortul 13) a reprezentat în perioada 1945-1989 o temniță etalon, un infern subpământean unde totul era posibil, de la umilință la crimă. Prin acest infern devenit și loc de triere a deținuților politic au trecut zeci de mii de oameni în drumul lor spre alte închisori sau lagăre de exterminare.
Județul ALBA – Calvarul Aiudului
Monumentul căruia i s-a atribuit această denumire a fost ridicat în cimitirul deținuților, pe locul cunoscut sub numele de ”Râpa Robilor” și simbolizează cumplitele suferințe îndurate de cei întemnițați de către comuniști în temuta închisoare a Aiudului. Aici a fost întemnițată și exterminată, între anii 1945-1989, o parte din elita politică și intelectuală a poporului român. Sfințită în 14 septembrie 1995, construcția acestui impunător monumente are, în partea din aval, înălțimea de 18 m, lungimea de 27 m, iar lățimea de 6 m. Autorul acestui templu al durerii este arhitectul Anghel Marcu, iar coordonatorul din partea AFDPR arh. Nicolae Goga, în timp ce inițiatorul a fost ing. Gheorghe Brahonschi. Au colaborat la ridicarea monumentului foștii deținuți politic: Vicențiu Haram, Septimiu Râmboiu, Ion Pantiș, Traian Mitrofan, Maria Brahonschi. Lucrarea fiind realizată prin grija filialelor Sibiu și Alba.
Susținători cu fapta și cu gândul au fost Centrala AFDPR, cu toate filialele, mulți români din țară și de peste hotare, printre care îi menționăm pe Ahile Sari și Vasile Boaru.
Memorialul Rezistenței Anticomuniste din județul Alba
Prin eforturile membrilor Filialei Alba, împreună cu președintele Traian Mitrofan, s-a realizat Memorialul Rezistenței Anticomuniste din Alba Iulia, amplasat în curtea Catedralei Ortodoxe. Dezvelirea acestuia a avut loc în anul 2000. În partea din față a monumentului apare harta României, pe care sunt marcate locuri de detenție și lagăre de exterminare. Tot aici stă scris motto-ul: ”Am luptat lupta cea dreaptă. Am păzit credința!” Pe spatele monumentului apare harta județului cu locurile în care s-au purtat lupte armate cu securitatea de către eroii mr. N. Dabija, av. Leon Sușman, cpt. Ionescu Diamandi, studentul Ștefan Popa și grupul de pe Mureș, având drept motto: ”Salus patriae, suprema lex”. Din grija Filialei Alba, s-a mai ridicat Crucea de la Mesentea, unde au murit, într-o luptă inegală cu trupele de securitate, la 8 martie 1949, țăranii eroi Mârza Traian și Gligor Traian. Au mai fost ridicate, tot din grija Filialei Alba următoarele monumente: Crucea din curtea bisericii din Sebeș, Crucea de la Uioara, Crucea de la Bogaloaia, Crucea de la Cricău, Crucea de la Segagea și Crucea de la Ocoliș – Lunca Largă.
La Cugir, Monumentul din curtea Bisericii este construit din marmură albă și neagră. Pe soclul lui stă scris: ”În memoria celor care s-au jertfit luptând împotriva comunismului”. Monumentul de la Blaj, dezvelit la 20 mai 2004 în prezența Mitropolitului greco-catolic Lucian, asistat de sobor preoțesc, studenți teologi și numeroși deținuți politic din oraș și din țară precum și prin prezența primarului orașului. Gravura spune: ”În memoria foștilor deținuți politici care s-au jertfit luptând contra comunismului și a celor care au murit în închisorile comuniste. Să ne rugăm pentru ei”.
Monumentele din județul CLUJ – Sala Muzeu – loc de execuție în închisoarea Gherla
Aproape de poarta de intrare în Penitenciarul Gherla, în partea stângă se află un pavilion mai izolat, cu ziduri de piatră groase de 1 m. În două mici încăperi din subsolul acestuia s-a amenajat, în 1956, un macabru loc de execuție. Aici au fost asasinați cu gloanțe, trase la ceafă după modelul rusesc în ceafă, unii dintre cei mai aprigi luptători împotriva comunismului. Din inițiativa președintelui AFDPR Cluj, Ion Gherasim, având concursul directorului penitenciarului, în 1994 cele două încăperi au fost transformate în muzeu. Pe lângă exponatele curente – zeghe, lanțuri și bare, cătușe etc – locul propriu-zis al execuțiilor este străjuit de două plăci votive ca și de o icoană și candela ei, lumină întru neuitare.
Memorialul de la Gherla
Memorialul de la Gherla a fost înălțat între 1992-1994 într-o latură a cimitirului orașului, situat chiar lângă împrejmuirea închisorii. Proiectat de arhitectul Ion Mitrea, memorialul are în fundal-centru o impunătoare cruce de beton de 15 m înălțime, în dreapta intrării un altar-paraclis destinat slujbelor religioase de periodică pomenire, iar în partea stângă un lung perete votiv (ridicat în 1996-1997) ce consemnează pe plăci, cronologic, numele acelora dintre martirii anticomuniști care au fost identificați ca fiind exterminați în sinistrul penitenciar. Cei mai mulți însă vor rămâne necunoscuți. Înălțat în exclusivitate prin eforturile de suflet și contribuția materială a AFDPR Cluj datorită strădaniei președintelui de atunci Ion Gherasim, ajutat de Septimiu Râmboiu și de ceilalți foști deținuți politic.
Monumentul foștilor deținuți politic de la Aluniș, Cluj
Monumentul este ridicat spre a aminti celor care vin după noi despre jertfa și suferința clujenilor care au îndrăznit să înfrunte regimul comunist. Inițiativa și o parte a efortului material au aparținut AFDPR Cluj, dar greul l-a suportat familia Iovu Curtean, fiul unui fost deținut politic. Monumentul a fost amplasat în curtea bisericii din Aluniș și sfințit la 9 octombrie 1994. Pe marmura celor patru părți stau încrustate numele a 102 foști deținuți. Proiectanți și constructori au fost: Curtean Iovu, Curtean Aurora și Tăpăstău Ștefan.
Cimitirul din Dealul Cărămidăriei
Este situat la marginea orașului Gherla, pe un tăpșan de lângă fabrica de cărămidă. Aici au fost înmormântați deținuți politic abia după 1957, când numărul mare de morminte fără cruce ar fi bătut ls ochi în cimitirul de lângă penitenciar. În 1989, abia dacă se mai păstrau câțiva țăruși numerotați, indicând ici-colo câte un mormânt.
Cimitirul, reconstruit grație unui proiect realizat de Septimiu Râmboiu și Mihai Dan, are laturile de 150/60 m (total 900 mp). Acolo sunt aliniate 150 de cruci din beton armat, împodobite fiecare cu o placă de marmură pe care stă scris numele martirului.
Monumentul rezistenţei anticomuniste Cluj Napoca
În perioada 1945 – 1966 intelectualitatea românească din perioada interbelică, ofițeri ai armatei române regale dar și simplii țărani ce au fost considerați dușmani ai noului regim totalitar au fost exterminați în lagărele de detenție. La intrarea în parcul central „Simion Bărnuţiu” arhitectul clujean Virgil Salvanu a ridicat un monument dedicat victimelor rezistenței anticomuniste care a fost dezvelit în anul 2006. Este realizat sub forma unui cub de beton placat cu marmură albă, numele localităților în care au funcționat lagărele de concentrare din perioada comunistă fiind placate cu marmură neagră.
Județul CONSTANȚA – Memorialul Poarta Albă
Pe plaiurile Dobrogei, la Canalul Dunăre-Marea Neagră, regimul comunist a organizat nouă colonii de muncă cu regim de exterminare, denumite Columbia, Saligny, Medgidia, Poarta Albă, Noua Culme, Galeș, Peninsula, Midia, Constanța. Între anii 1949 – 1953, câteva sute de mii de deținuți politic au trecut prin aceste colonii, fiind supuși aici unor condiții inumane de viață și muncă, întocmai robilor de altădată. Monumentul are o înălțime de 24 m și este format din două module suprapuse, fiecare având inscripționat numele unuia din cele nouă lagăre ale morții. A fost predat Primăriei Poarta Albă, care asigură paza, întreținerea și iluminatul, act ce onorează atât primarul, cât și consiliul local.
Ultimul monument este ridicat în cimitirul deținuților din Constanța, construit prin eforturile președintelui de atunci a Filialei AFDPR Constanța, Decebal Voica.
Monumentul de la Cobadin, Constanța
La Cobadin, în judeţul Constanţa, se află unicul monument din România care a fost închinat Mişcării Legionare. „Monumentul a fost ridicat cu banii unor familii de aromâni din zonă, urmaşi ai lui Gogu Puiu şi ai altor membri ai Mişcării Legionare interbelice din Dobrogea”, ne-a declarat Constantin Cioptec, director al Casei de Cultură din localitate: „Pentru că la vremea aceea, în anii ’90, era interzis să vorbeşti de legionari, ei au zis că va fi, pur şi simplu, un monument închinat luptătorilor pentru libertate. Toată lumea ştie, însă, că el a fost ridicat pentru cinstirea lui Gogu Puiu şi a oamenilor lui”.
Monumentul de la Sighet
În 1993, Subfiliala AFDPR din Sighetu Marmației, președinte Ioan Ilban, a ridicat un monument în Cimitirul Săracilor, închinat foștilor deținuți politic din Maramureșul istoric, care și-au pierdut viața în închisorile și lagărele comuniste de pe tot cuprinsul țării. Monumentul reprezintă o cruce de marmură albă, amplasată pe un soclu de beton îmbrăcat în plăci de marmură. Tot aici, membrii AFDPR au contribuit la înălțarea unor troițe de lemn în memoria marilor bărbați ai neamului morți în închisoarea de la Sighet și îngropați în acest cimitir, situat la marginea localității, în apropierea graniței cu fosta URSS. În 1999 a fost ridicată o troiță în comuna Ieud, închinată celor ce și-au jertfit viața în confruntările armate cu Securitatea. În comuna Dragomirești a fost ridicată o altă troiță în curtea Bisericii Greco-Catolice în 8 iunie 2000, de ziua Înălțării Domnului – ziua Eroilor. A fost ridicată în cinstea celor 42 de foști deținuți politic din această comună, dintre care trei au murit în detenție. În anul 2003, Fundația Academia Civică s-a alăturat tradițiilor locale dând amploare evenimentelor prin invitații la pelerinaj în cinstea acelor apărători ai libertății.
Județul BIHOR – Monumentele de la Oradea
În Cimitirul Municipal Oradea, Comitetul de conducere al Filialei AFDPR Bihor (președinte Nistorică Constantin) a construit un monument închinat foștilor deținuți politic care, prin jertfa și suferința lor, au apărat libertatea și dreptul la democrație al generațiilor viitoare.
La fiecare prăznuire a Sfinților Mucenici, prin grija AFDPR Bihor, foștii deținuți politic, și nu numai, se adună în fața Troiței din Piața Traian din Oradea, troiță ridicată în 1996 prin cheltuiala Otiliei Coman, văduva preotului Gheorghe Coman, fost deținut politic, și contribuția preotului arhimandrit Ioan Negruț și a protopopului Pușcaș Ioan. Este destinată a fi loc de cinste și de pelerinaj în memoria foștilor deținuți politic. Troița este o splendidă operă de artă sculptată de cunoscutul meșter Teodor Bârsan.
Beiuș – Monumentul martirilor Ciordaş şi Bolcaş de Cornel Durgheu
Este dispus în Parcul Central al Municipiului Beiuș.
Opera a sculptorului Cornel Durgheu a fost dezvelit în anul 1995. Monumentul a fost realizat și prin subscripție publica, beiușenii cumpărând ”cărămizi”.
La 6 iunie 1935, ca omagiu adus jertfei celor doi fii ai Beiușului pentru români și unitatea lor, a fost dezvelit un monument în centrul oraşului, monument din care azi se mai păstrează doar soclul. Monumentul original a fost distrus în anul 1948 de către ocupanții sovietici, care au montat pe soclu obeliscul cu secera și ciocanul.În ultimele zile ale anului 1989, secera și ciocanul au fost date jos, rămânând doar obeliscul.
În 1993, sub conducerea primarului Ion Popa, beiușenii au dărâmat obeliscul sovietic și în locul lui, pe soclul existent au montat, în 1995, sculptura lui Cornel Durgheu. Ulterior, ansamblul a suferit reamenajări în 2000, respectiv 2012, în timpul mandatelor primarilor Nicu Silviu Odobasianu, respectiv Adrian Domocoș.
Monumentul Deţinuţilor Politic Beiuș
Dispus în Piața Samuil Vulcan, între CNSV, Primărie și Biblioteca Constantin Pavel.
Obelisc realizat în anul 2007, la inițiativa lui Traian (Țucu) Luscan şi și a lui Ulpiu-Traian Bodea, preşedintele, respectiv vicepreşedintele filialei locale a Asociaţiei Foştilor Deţinuţi Politici din România.
Memorialul Pitești
Memorialul Închisoarea Piteşti este un muzeu memorial aflat în interiorul fostului penitenciar Piteşti, activ între 1941-1977.
Penitenciarul de la Piteşti este cunoscut pentru faptul că, între anii 1949-1951, aici s-a desfăşurat Fenomenul Piteşti sau Experimentul Piteşti, considerat a fi cel mai mare şi cel mai intensiv program de spălare a creierului prin tortură din blocul comunist.
Muzeul memorial a fost deschis publicului larg în 2014, după câţiva ani de cercetare şi planificare, în care o echipă restrânsă a încercat să pună în valoare istoria fostului penitenciar Piteşti.
Situl găzduiește expoziții, evenimente culturale și programe educaționale pe teme legate de detenția politică anticomunistă. Clădirea a fost declarată monument istoric de categoria A și se află în proprietatea Fundaţiei Memorialul Închisoarea Piteşti.
Județul ARGEȘ – Monumentele de la Pitești
În imediata apropiere a închisorii, din inițiativa AFDPR Argeș s-a construit, între 1995-2003, un grup de patru monumente distincte, realizându-se astfel un adevărat complex memorial.
Monumentul central are în stânga o cruce și un bloc masiv din marmură, iar în dreapta un zid care simbolizează închisoarea. El amintește de vremurile când la Pitești crimele și teroarea dispuse de Comitetul Central al PCR depășeau orice imaginație.
O altă impresionantă troiță de lemn a mai fost ridicată în memoria celor executați ori căzuți în lupte în munți, care au făcut parte sau au ajutat între 1949-1958 grupul de rezistență din comuna Nucșoara, condus de lt. Toma Arnăuțoiu.
Județul BACĂU
La intrarea în Parcul Mircea Canciov din Bacău, a fost ridicată o troiță monument, placată cu marmură de Carrara având înscrise pe partea din față a soclului numele martirilor băcăoani uciși în temnițele comuniste. Astfel se reconstituie o mică parte al celor care au fost uciși de Securitate în timpul comunismului. Monumentul a fost dezvelit în noiembrie 2002, realizatori fiind Ion Belciu, Petru Baciu, Petru Velescu și Mihai Păvăluță (președintele filialei AFDPR), toți fiind foști deținuți politic.
Județul BISTRIȚA NĂSĂUD
Acest monument este închinat memoriei bistrițenilor care au îndurat detențiile în închisorile și lagărele comuniste. Monumentul este amplasat în Piața Andrei Mureșanu, este un obelisc din marmură de 6 m care are în vârf o cruce albă, iar pe fațada principală un basorelief ce simbolizează Golgota. Sfințirea și dezvelirea monumentului a avut loc la 20 martie 1999.
Județul CĂLĂRAȘI
Președintele filialei AFDPR Călărași, Eusebiu Munteanu, primarul Dragu și Consiliul Municipal au întreprins o acțiune care îi onorează, construind aici un impozant monument. Arhitectul a urmărit ca fiecare dintre cele patru componente, încununate cu o cruce de marmură, să fie închinate astfel: prima fațetă cinstește lupta, suferința și jertfa celor care s-au împotrivit comunismului; celelalte trei fațete sunt închinate veteranilor din: primul război mondial, al doilea război mondial și revoluționarilor din 1989. Dezvelirea lui s-a făcut într-un cadru solemn la 9 mai 2000.
Județul BOTOȘANI
Printre cele peste 120 de închisori și lagăre de exterminare, cele mai multe înființate sau construite sub regimul comunist, se află și închisoarea Botoșani. Amenajată într-o fostă cazarmă în jurul anului 1958, a fost folosită ca închisoare a Securității Suceava pentru ca, din 1960, să devină una dintre închisorile principale destinate membrilor partidelor istorice: PNȚ, PNL și PSDR. În memoria sutelor de oameni care s-au jertfit în acest loc, filiala AFDPR Botoșani a ridicat (cimitirul Eternitatea) o troiță. Sfințirea a avut loc la 11 august 1998.
Județul BRAȘOV
Regiunea Brașov, inclusiv municipiul Brașov, a cărui denumire a fost schimbată sub comuniști în Orașul Stalin, a deținut un rol important în acțiunea de opresiune și teroare roșie, având ”în dotare”, în fața unei securități de renume, patru închisori severe: Brașov, Codlea, Făgăraș și Cetățuia Brașov. De asemenea aici ”a operat” renumitul Tribunal Militar al Orașului Stalin.
Monumentul, realizat în gresie de culoare roșie și neagră, are înscris centrele de torționare și numărul victimelor din acele locuri. Monumentul are în componență o flacără de veghe.
Județul BRĂILA
Încă din 1993, filiala AFDPR Brăila, la inițiativa președintelui Ion Folea, a început să construiască monumente în memoria victimelor comunismului. În același an este sfințit impunătorul Monument al Martirilor brăileni, amplasat în parcul municipiului. În 1994 se sfințește un alt monument ridicat în imensitatea Bărăganului. Acesta stă mărturie peste timp spre a aminti de suferința zecilor de mii de proscriși sau foști deținuți politic, aruncați sub cerul liber de comuniști între 1951-1964, în noroiul și zloata Bărăganului.
Aceeași neobosită filială Brăila a ridicat pe Insula Mare a Brăilei un adevărat Memorial al durerii, sfințit la 28 septembrie 2000 într-un cadru solemn, acest semnificativ și cutremurător monument va reaminti celor care vin după noi de lagărele de exterminare de pe Insulă: Băndoiu, Grădina, Saivane, Salcia, Stoenești și Strâmba, unde mii de deținuți politic anticomuniști au fost supuși unor condiții de detenție și munci inimaginabil de grele, mulți dintre ei fiind exterminați cu bestialitate. Această acțiune continuă cu alte ridicarea altor monumente, chiar și în prezent.
Județul BUZĂU
Victimelor regimului comunist din judeţul Buzău li s-a ridicat în anul 2000 un monument care să amintească celor de azi şi celor de mâine de suferinţa lor. Monumentul este situat la intrarea în Cimitirul Eroilor, în partea dreaptă, fiind construit prin eforturile Filialei județene a Asociației Foștilor Deținuți Politici din România.
Este o lucrare frumoasă, monument închinat memoriei foștilor deținuți politici buzoieni uciși ori care au suferit în temnițele și lagărele de exterminare comuniste. Monumentul este construit pe o structură de beton armat, având un soclu de 1,5 metri pe care se înalță într-o îmbinare simbolică două cruci înalte de 7,3 metri ce sugerează un obelisc.
Monumentul este opera arhitecților: Carmen Magazin, Cornel Croitoru și Petre Marinescu.
Județul CARAȘ-SEVERIN
Monumentul Partizanilor.
Este situat în intersecția străzilor Mihai Viteazu și Libertății cu Calea Orșovei, în faţa Băncii Comerciale Române. A fost dezvelit în luna noiembrie a anului 2000 prin grija celor care au supravieţuit închisorilor comuniste. Monumentul este închinat eroilor luptei anticomuniste din munții Banatului.
Județul COVASNA
Filiala AFDPR Covasna a ridicat un monument (din lemn cioplit), înalt de 4 m în Parcul Elisabeta din centrul orașului Sfântu Gheorghe, în memoria victimelor dictaturii comuniste. Un alt monument asemănător a fost înălțat în Cimitirul Târgu Secuiesc. Ambele au fost sfințite în 1994 respectiv 1999, fiind închinate memoriei celor zece deținuți politic, originari din Covasna, condamnați la moarte de Tribunalul Militar Cluj și executați în 1957 fără a se știi unde au fost îngropați. În acest județ mai sunt și alte monumente ridicate la Bixad și Turia în memoria victimelor comunismului.
Județul DÂMBOVIȚA
Din inițiativa filialei AFDPR Dâmbovița și prin contribuțiile membrilor săi, a fost ridicat la Târgoviște un monument închinat memoriei martirilor uciși de Securitate sau exterminați în temnițe și colonii de muncă forțată. Monumentul, înalt de 5 m, este construit din beton placat cu marmură, iar în vârf are o cruce alba. Construcția a fost realizată de ing. Irineu Popescu, care a contribuit generos la ridicarea acestui monument.
Județul GALAȚI
Deși despre temnița de la Galați se vorbește mai puțin, este bine de știut că nu a fost cu nimic mai prejos decât cele de la Aiud sau Gherla. Aici au fost încarcerați, între 1947-1953, Iuliu Maniu și celălalt lider PNȚ, Ion Mihalache. Prin eforturile AFDPR Galați, în Cimitirul ”Eternitatea” a fost înălțat un monument în memoria românilor care au suferit și au luptat cu curaj împotriva comunismului în deceniile de cruntă teroare roșie.
Județul HARGHITA
Membrii Filialei AFDPR Gheorgheni au ridicat în anul 1994, în cimitirul orașului, un Monument original, în amintirea victimelor tiraniei comuniste. În același an, a fost înălțat în comuna Lăzarea, un alt monument, cu aceeași semnificație și construcție.
În centrul orașului Miercurea Ciuc, la 20 mai 2000, a fost dezvelit un alt monument amplasat în Piața Libertății, din grija președintelui filialei, Ludovic Bara.
Monumentul Martirelor de la Miercurea Ciuc. În perioada de teroare comunistă, la Miercurea Ciuc a existat o închisoare severă, unde și-au îndurat suferințele femeile condamnate pentru activitate anticomunistă. În 1995 a fost ridicat un monument semnificativ, în Cimitirul de pe strada Liliceni, aducându-și contribuția substanțială liderii Filialei AFDPR Harghita.
Județul MEHEDINȚI
Filiala AFDPR Mehedinți a înălțat în Parcul General Dragalina din Drobeta-Turnu Severin un monument original și încărcat de semnificație, dezvelit la 9 martie 1998, în onoarea foștilor deținuți politic și al celor deportați în Bărăgan. Monumentul rămâne de-a lungul timpului loc de pelerinaj și aducere aminte de jertfa și suferințele mehedințenilor care s-au împotrivit regimului comunist.
În comuna Cireșu a fost ridicat un monument, amplasat în poiana unde, la 18 iunie 1951, au fost adunate carele cu deportați din satele Bunaica, Moisești, Bâlvănești, Podeni, Negrușa și Jupânești. Monumentul, o aducere aminte a deportaților în Bărăgan, a fost dezvelit în 1999.
În 2000, la Ilovăț, fostul deținut politic, Alexandru Copilu, a ridicat, în memoria locuitorilor din comună care au luptat împotriva comunismului, o troiță amplasată în vârful unui munte, pe locul unde au fost arestați.
În Parcul Central din Orșova, membrii Filialei AFDPR Mehedinți au construit un monument în memoria desrădăcinaților care s-au risipit pe câmpiile Bărăganului.
Tot Filiala Mehedinți a amplasat la Liceul Traian o placă comemorativă cu numele profesorilor de la acest liceu care au avut de suferit sau au fost uciși în temnițele comuniste.
Județul MUREȘ
La Răstolnița, rămășițele ”Grupului din Căliman”, cum erau cunoscuți acești eroi, au fost aduse și reînhumate creștinește într-un loc central din cimitirul comunei. Monumentul a fost ridicat și sfințit la 1 octombrie 1995, în prezența AFDPR Mureș, a localnicilor și a reprezentanților autorităților locale.
Întocmai sutelor de grupuri subversive organizate în țară, la Târgu Mureș a luat ființă în anul 1948 ”Grupul Cămășilor Galbene” din care făceau parte elevi ai liceelor din oraș. În 1949, când acest grup a fost arestat, Ioan Andraș, elev al Liceului Industrial, a reușit să scape din mâna securiștilor, trecând Mureșul înot, sub o ploaie de gloanțe trase asupra sa. Adăpostindu-se la Ibănești, însă a fost trădat și ucis în 1951. În 1997 AFDPR Mureș aduc creștinește, din pădurea unde a fost îngropat, rămășițele acestuia și le așează în cimitirul satului.
Aceeași Filială a montat și o placă de marmură la mormântul luptătorului anticomunist Ion Țintaru din Târnăveni, ucis cu cruzime de securiștii din Blaj în timpul anchetei.
Crucea Monument de la Gurghiu
A fost sfințită de un sobor de preoți catolici la 21 martie 2004, prin grija AFDPR Mureș.
La Târgu Mureș, la 3 iunie 2004, s-a sfințit un monument înalt de peste 11 m, închinat victimelor comunismului.
BUCUREȘTI
Monumentul Luptei Anticomuniste sau monumentul Aripi este o sculptură a artistului Mihai Buculei amplasată la sfârșitul lunii decembrie 2015 în Piața Presei Libere din București, în locul fostei statui a lui Lenin.
Proiectul monumentului a fost inițiat de către Asociația Foștilor Deținuți Politici din România încă din anul 1994. Conceptul artistic a fost realizat de sculptorul Mihai Buculei în urma unui concurs de soluții organizat în anul 2004.
Inaugurarea monumentului a avut loc la 30 mai 2016, în prezența delegației Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, condusă de dl. Octav Bjoza, a președintelui Klaus Iohannis, a presei și a publicului.
Asociația Turist Club Carpatic:
Promovarea rezistenței anticomuniste din Munții României cât și din închisorile comuniste către publicul tânăr, lipsit de acces la acest tip de informații.
Proiectul are ca scop scoaterea la lumină a poveștilor lor, expuse într-un mod educațional și atractiv pentru participanți, astfel încât să conștientizeze ceea ce a reprezentat sistemul comunist pentru România. Se dorește prezentarea evenimentelor în locuri cu priveliști frumoase, în aer liber, în chiar locuri unde s-au întâmplat diferite evenimente (schimburi de focuri, înnoptări, arestări, etc).
Se va realiza totodată promovarea monumentelor, muzeelor și altor obiective culturale, istorice și turistice, dedicate Rezistenței Anticomuniste din România.
Muzeul Universității din București:
Rolul instituției este de a prezerva memoria instituțională exprimată prin documente și artefacte reprezentative și de a simboliza identitatea comunității academice. Sunt urmărite marile etape din evoluția Universității, de la înființarea Academiei Domnești (sfârșitul secolului al XVII-lea), la fondarea instituției moderne în timpul lui Al. I. Cuza (1864), trecând apoi prin ceea ce a reprezentat Universitatea din București în perioada interbelică, continuând cu contorsionările ideologice suferite în perioada comunistă și ajungând până în prezent. De altfel, studierea evoluției Universității în perioada comunistă reprezintă un subiect interesant prin luminile pe care le poate arunca nu numai asupra mecanismelor de ideologizare ale învățământului superior ci și prin impactul acestora asupra generațiilor de studenți și profesori.
Județul NEAMȚ
În județul Neamț, lângă barajul Bicaz a fost înălțat acest monument închinat celor care au luptat împotriva comunismului și pentru România, cu arma ori cu fapta și cuvântul rostit sau scris.
Se știe că și la Bicaz a existat un lagăr de exterminare comunist. Prin eforturile AFDPR Neamț, s-a sfințit acest monument la 17 octombrie 2001.
Județul PRAHOVA
În curtea bisericii din localitatea Târgșor, membrii Filialei AFDPR Prahova au ridicat un monument lângă zidul cunoscutei închisori Târgșor, în memoria și spre cinstirea celor care au murit aici în temniță sau au suferit ca deținuți politic. Trebuie știut că, în perioada comunistă, prin această temniță au trecut ca deținuți politic mii de foști polițiști și, mai târziu, tot ca deținuți politic, chiar elevi de liceu, unii aproape copii, condamnați la ani grei de închisoare pentru activitate anticomunistă.
Județul SATU MARE
În Satu Mare a fost ridicat, în memoria victimelor comunismului, Monumentul ”Cruce”. Inițiatorul și executanții au fost Horațiu Ciortin, distinsul președinte AFDPR Satu Mare, și secretarul acesteia, Ioan Pușcaș, împreună cu alți membri ai Filialei din localitate.
Un alt semnificativ monument a fost înălțat la Odoreu, tot din grija foștilor deținuți politic, sfințirea lui a avut loc la 14 noiembrie 1996.
Tot prin eforturile Filialei AFDPR Satu Mare, a fost ridicat în centrul municipiului bustul lui Corneliu Coposu, unul dintre cei mai demni și importanți foști deținuți politic anticomuniști după Iuliu Maniu.
Județul SIBIU
Filiala AFDPR Sibiu s-a implicat în mod deosebit, alături de Filiala Alba, în construirea Complexului memorial ”Calvarul Aiudului”. De asemenea, la Arpașul de Jos, preotul Gheorghe Bogdan, pe atunci președintele Filialei Sibiu, a înălțat o troiță închinată în mod deosebit celor care au murit în închisori, lagăre și deportați, îndurând toate nelegiuirile celor fără Dumnezeu. Sfințirea Troiței s-a oficiat la 21 octombrie 2001.
În incinta Cimitirului Municipal Sibiu s-a construit un impunător monument și o criptă unde au fost depuse osemintele celor șapte eroi-martiri din lotul maior Dabija, împușcați de Securitate și aruncați într-o groapă comună, la 28 octombrie 1949. Alături, tot membrii Filialei au construit, în partea dreaptă, un Monument în memoria foștilor deținuți politic, a sașilor deportați în URSS, precum și a altor victime ale regimului comunist.
Județul SUCEAVA
La Suceava a existat una dintre cele mai groaznice închisori, unde au fost întemnițați și schingiuiți mulți deținuți politic anticomuniști.
Membrii AFDPR Suceava, președinte fiind J. Marchidan, au ridicat lângă închisoare o troiță, iar în vecinătate, pe zidul fostei temnițe, au fixat o placă comemorativă. Sfințirea acestui monument a avut loc la 20 septembrie 1992. Aceeași Filială a ridicat o troiță și în cimitirul orașului Rădăuți.
Județul TIMIȘ – Monumentul de la Pădurea Verde
Se găsește în vecinătatea Muzeului Satului din Timișoara.
Monumentul are o istorie de 25 de ani. Imediat după 1989, când s-a constituit Asociaţia Foştilor Deţinuţi Politici, în fostul poligon militar a fost ridicată o troiţă, după care s-a considerat că trebuie ridicat un monument. Sfințirea Monumentului a avut loc la 2 august 2000, fiind oficiată de I.P.S.S. Nicolae Corneanu, Mitropolit al Banatului, însoțit de sobor de preoți, oficialități, foști deținuți politic și mulții alții. Anual are loc un ceremonial de comemorare a victimelor comunismului.
MONUMENTE PENTRU DEPORTAȚII ÎN BĂRĂGAN
Banatul și-a dat obolul de lacrimi, jertfă și suferință pe altarul României. În amintirea celor deportați, întemnițați și persecutați de regimul comunist doar pentru că erau temelia și elita Banatului, deportații în Bărăgan au ridicat monumente ca stavilă veșnică împotriva uitării.
Monumentul deportaților la Bărăgan a fost ridicat în Parcul Justiției din Timișoara și sfințit la Rusalii, în 1996 de Î.P.S. Corneanu, Mitropolitul Banatului.
Monumentul ridicat de AFDPR în Jimbolia, este amplasat în fața Primăriei orașului și sfințit la 18 iunie 1991.
Monumentul deportaților din comuna Checea, județul Timiș, ridicat în 1991: ”Am ridicat acest monument cum am ridica o casă în care să locuiască întru împăcare toate lacrimile noastre.”
Județul TULCEA
Țărănimea română a avut foarte mult de îndurat din partea comunismului, mai cu seamă în urma colectivizării.
În onoarea și memoria acestora, s-a ridicat la Meidanchioi Monumentul foștilor deținuți politic, cu sprijinul membrilor AFDPR Carastoian Ionel și Carastoian Ion, la rândul lor foști deținuți. Realizarea a fost posibilă și prin implicarea Marcelei Trandafir, fiica unuia dintre condamnații din acest lot și grație sponsorizării BRD. Sfințirea Monumentului a avut loc în sărbătoarea Înălțării Domnului a anului 1999.
Județul VRANCEA
Vrancea a fost una dintre regiunile în care împotrivirea la comunism a fost deosebit de puternică. Astfel, organizația ”Vlad Țepeș II”, activând din Transilvania până în câmpiile Vrancei, își propusese un plan pentru răsturnarea regimului comunist, stabilind începerea răscoalei în noaptea 23/24 iulie 1950. Lupșa Victor, șeful acestei organizații, avea în Vrancea oameni ca Gheorghiță Bălan, Rășcan Ion, Brânzaru Ion și Gheorghe, Bușilă, Singurelu, Sărățeanu ș.a.m.d. Aceștia, și mulți alții s-au împotrivit cu viața împotriva colectivizării, luptând pentru libertate cu prețul vieții.
După 1992, au fost găsite documente care atestă fără nici un dubiu implicarea criminal directă a ”genialului” Nicolae Ceaușescu în asasinatele de la Vadu Roșca precum și în reprimările din celelalte comune.
În memoria victimelor acestor represiuni sângeroase, în majoritate țărani, uciși prin împușcare și a sutelor de oameni exterminați în închisorile și lagărele comuniste, ca și a celor care au îndurat teroarea roșie, la Vadu Roșca s-a ridicat în 1991, prin grija fostului deținut politic Marin Crăciun, un monument.
Monumentul de la PARIS
În Franța, cu prilejul unui pelerinaj la Cimitirul Eroilor Români de la Soultzmatt (2-VI-1984), fostul deținut politic Cicerone Ioanițoiu a propus exilului românesc înălțarea unui monument de marmură la Paris, pentru comemorarea românilor exterminați în țară de regimul comunist. În Cimitirul Montmartre s-a montat placa de granit (1m/2m) a viitorului monument simbolic, pe care este săpat următorul text: ”1944-1989. Românilor căzuți pentru Dumnezeu și democrație. Exilații români.”, monumentul venea dezvelit la 25 februarie 1990 de către seniorul Corneliu Coposu.
Tot la Paris a fost fixate la Biserica Ortodoxă Română o placă în memoria preoților români martirizați de regimul comunist.
Troița de la GENEVA
Lângă biserica ortodoxă de lemn din Thonex (Geneva) a fost ridicată, în 1996, o troiță românească de lemn, în memoria celor care în țară sau în exil, au luptat împotriva comunismului.
